Scrisoarea deschisa a unui avocat iesean “impotriva presei mincinoase din Iasi”

Avocata Poroșnicu Gianina-Vera a postat pe profilul personal de pe o retea de socializare o scrisoare deschisa in care pune la zid o parte a presei iesene pe care o declara “mincinoasa”:

“Există în Iași, de câțiva ani încoace, o „presă” care se abate de la etica și caracterul consacrat al celei care e numită „putere în stat”, presa. Cristian Tudor Popescu, vorbind cândva despre fenomen, folosea comparația între elefant și chițcanul de pădure.
Pseudoziariștii care servesc o astfel de presă aduc mari prejudicii presei libere, presei serioase, a cărei sarcină, într-o societate evaluat democratică este: comunicarea, dar comunicare făcută cu respectarea datoriilor și responsabilităților care incumbă presei!

Pentru că într-o societate democratică, presei îi este atribuit un rol esențial, ei, presei, i s-a admis doze de exagerare și provocare, dar i s-au pus și limite clare: reputația și drepturile celorlalți! Presei i s-au cerut o serie de exigențe: să aibă caracter serios al sursei, să nu aducă prejudicii prin exprimare și să emită judecăți de valoare doar sub condiția demonstrării veridicității.

Libertatea cuvântului nu este un drept absolut nicăieri! După cum, prea multă democrație ucide democrația, tot astfel, o presă prea liberă, dezlegată ucide credibilitatea jurnalismului.

Am dat în judecată cele două așa zise publicații „dezvăluirea.ro” („ziar” online și „7iași” (ziar online) pentru trei articole calomnioase apărute în ultima vreme. Ziariștii reclamați în judecată sunt Mazilu Constantin, Tudor Leahu și Rareș Neamțu.
Împotriva acestor 3 pseudoziariști ieșeni există mai multe plângeri penale și acțiuni civile făcute de către mai multe persoane publice ieșene care s-au văzut „șfichiute” de acești trei haiduci ai presei care scriau de cele mai multe ori la umbra anonimatului și în calitate de detractari, săvârșind delicte de opinie.

Stilul acestor trei ziariști care servesc o presă minicinoasă și vulgară nu este unul camuflat și așezat doar la fenomenalitatea expresiei, ci propagă de-a dreptul vulgaritatea și imixiunea brutală, dezinformarea consumatorilor de informații, atingând bunul simț al scriiturii și oferind informații false, de multe ori aduse din zona de discreție, de-a dreptul invazie asupra intimității, iar când se ocupă de arealul atribuțiilor profesionale al subiecților de articole, folosesc o muniției slabă, de cele mai multe, ori dezinformarea și afirmări calomnioase. Marele ziarist Cristian Tudor Popescu făcea, cu referire la categoriile de ziariști, o comparație între „cavalerul limbii române” și stilul ciobănesc.

Cele trei articole pentru care i-am chemat în judecată pe cei trei pseudoziariști trădează intenții evidente din partea acestora .

Făcând o presă politică și dorind să-l atace pe cel mai cunoscut om politic al Iașului și cel care are șanse absolute la cel de-al doilea mandat de primar al Iașului, dl. Mihai Chirica, aceștia stigmatizează relația normală și firească pe care o am cu persoana publică Mihai Chirica, numindu-mă, ca un laitmotiv preluat în toate articolele, „prietena lui Chirica”, „confidenta intimă a lui Chirica”. Campaniile politice și electorale, din păcate, la noi se fac de către astfel de pseudoziariști, după tehnica „luării la pachet,, , în procesul discreditării și a oamenilor din apropierea sau din preajma liderilor politici.

Din ce în ce mai mult, opinia publică reclamă, în materie de presă, o ocrotire penală a demnității umane, cerându-se penalizarea calomniei și insultei prin presă. În decizii de referință, în care pseudoziariști precum cei enumerați au pierdut procese, fiind obligați la daune morale, s-a specificat că legislația națională apără aflarea adevărului și tocmai de aceea, scoate în afara legii afirmările calomnioase, vorbindu-se ca o cerință esențială pentru presă, despre „credibilitatea celui care oferă știrea”.

Fenomenul „presei angajate”, apărut la noi imediat după Revoluție, s-a lăsat cu procese, condamnări și interzicerea profesării meseriei de jurnalist (cazul Dan Diaconescu, de exemplu). Fenomenul nu este pe deplin eradicat. Astăzi, se practică încă o astfel de presă , în care cei luați în colimatoriu devin nevoiți să plătească „taxă de protecției” sub forma reclamei pentru a nu mai fi hăituiți și discreditați. Despre o astfel de presă, la școala de jurnalism se vorbește sub metafora „ciumei albe”. Fenomenul nu poate fi eradicat decât dacă cei luați în colimator , cei folosiți ca țintă, de cele mai multe ori persoane publice, oameni prosperi, oameni politici, vor lupta în justiție cu fenomenul și vor deconspira metodele șantajiste ale „presei ciumate”.

Stirea Precedenta

CFR Cluj reacție vehementă după deciziile Comisiei: „Poate supărăm pe cineva! Poate Colțescu a premeditat totul”

Stirea Urmatoare

Mumia salvatoare