De meserie “speranţă politică” – Viorel Blăjuţ

Sursa foto: www.ziaruldeiasi.ro

Sursa foto: www.ziaruldeiasi.ro

Dacă m-aş numi Tiezzi, Luciano Tiezzi, italian, cu siguranţă aş veni în Iaşi, România – un orăşel în care, cu complicitatea unor granguri politici numiţi în funcţii de conducere, aş jumuli de pe Poşta Română câteva milioane de euro. Ar fi simplu: se cumpără o hală, undeva pe Aurel Vlaicu, de le ex-patronul TeleM, cu 500.000 de euro, pe care aş închiria-o ulterior Poştei, pe circa 30.000 euro lunar. Ani la rând. Chiar dacă poşta are deja un spaţiu similar pentru “centrul de tranzit”, nefolosit.

Numai ghinionul pur a făcut ca afacerea să transpire şi-n presă, şi contractul să înceteze. Însă, pen’ că m-aş numi Luciano Tiezzi, şi aş avea apetit pentru târlănii din astea, m-aş împrieteni, evident, cu un viitor grangure, şi-aş repeta procedeul.

…însă nu sunt Tiezzi, Luciano Tiezzi, şi desigur nu acesta a fost motivul pentru care italianul care a jumulit, cu acordul deplin ar statului, Poşta Română, s-a deghizat în partener onest de afaceri cu Blăjuţ şi-a sa Iasisting. Nu credem că firmele Comprodis sau Fratelli, în care cei doi au împletit afaceri, s-ar preta la aşa ceva – chiar dacă Blăjuţ ar ajunge primar al Iaşilor cu susţinerea PSD… Nu, nu, şi iar NU! Ei sunt oameni de afaceri cinstiţi şi oneşti.

*

…dar dacă aş fi Tiezzi, Luciano Tiezzi, atunci aş face nu una şi nu două, ci măcar 10-20 de firme – cu care m-aş juca în Iaşi aşa cum aş vrea. Să zicem că una dintre acestea ar avea sediul social pe strada Gării, într-un apartament din blocurile L, apartament în care ar fi colegă cu soră-sa geamănă – de altfel se numesc aproape identic: Proar. Una dintre ele are drept coasociat un nume interesant: Procopovici, şefă la Garanti Bank. De ce e interesant? Pentru că împrumutul luat de UPA – peste un milion de euro, de la Garanti, a fost garantat prin semnătura eminentului Sorin Bocancea cu terenuri şi clădiri. Ce e ciudat nu e că banca a acceptat ipoteca de grad doi pe parcela 675/2, de aproape 1.000 mp, ci că a dat împrumutul ştiind că terenul în cauză NU e al UPA, ci al Primăriei Iaşi – care-l concesionase universităţii în cauză, în 1998. Şi mai curios e că primăria lui Nichita a tăcut…

Poate o fi legal, cine ştie, să gajezi împrumuturile tale cu proprietăţile altuia. Zic şi eu…

Cât despre Băjuţ, el nu are nici o legătură (afirmăm răspicat că nu are nici o legătură, ca să înţeleagă şi domnu campion al eticii jurnalistice din Iaşi – Aurel Dobaşu, că altfel iar ne pune dop la pix şi ne face să plângem…) nici cu afacerea în sine, nici cu UPA. El a fost doar student la UPA, student la distanţă, la foarte mare distanţă – şi şi-a făcut studiile taman când a fost deputat. La acelaşi Bocancea. Blăjuţ frecventează doar dintr-o nefericită întâmplare aceleaşi cercuri pe care DNA le-a luat la scuturat.

*

Dac-am fi bântuiţi de paranoia, am merge chiar mai departe: Procopovici a fost co-asociată cu Răzvan Ţepoi şi Răzvan Dragomir în firma E&S Media Investment. Şi pentru că tot suntem în plină paranoia, să lăsăm fantezia să dicteze, şi regula paranoiei să funcţioneze, deci am zice că legătura Blăjuţ-Tiezzi-Procopovici-restul ar funcţiona.

Despre Răzvan Ţepoi numai de bine, nu ştim nimic – să-i trăiască Magda şi gata; apropierea de afacerile sinistrului Mihail Vlasov le-au făcut mult rău amândurora. Însă legăturile de afaceri ale lui Răzvan Dragomir ne-ar transforma fantezia în altceva.

O să întoarcem acum serviciul ce ni l-a făcut campionul deontologiei jurnalistice ieşene, stimatul domn Dobaşu, cu al său site, şi-i facem niţel reclamă: pe topiaşi.ro, prin mai 2018, se lăfăia un titlu: “Se schimbă «premierul» Iaşului?” – subiectul fiind schimbarea infinitivului prefect PSD, Marian Şerbescu, cu Blăjuţ sau oarecarele Relu Chelaru. Ambii, afirma Dobaşu, aflaţi în siajul lui Mihai Zăhărăscu, multimilionar în euro al urbei, şi rudă prin alianţă cu Dragnea. Conform sitului, Zăhărăscu ar fi declarat: “Mi-aş dori și mâine un primar ca Viorel, Iașul are nevoie de asemenea oameni, dar nu am nici un rol în jocul său politic”. N-o să îndemn pe milionarul ieşean să-i cumpere, atunci, un oraş lui Băjuţ – măcar unul mai mic, prin India sunt ieftine; altceva e de punctat aici: în firma Crystal Palace, Răzvan Dragomir e asociat şi cu Mihai Zăhărăscu, şi cu Relu Chelaru.

În concluzie, nu ştim ce să facem cu paranoia asta – sunt coincidenţe ce mişună zgomotos…

*

O primă concluzie, până aici, ar fi că Blăjuţ se ciocneşte (involuntar, evident, şi total dezinteresat, nu-i aşa?!) de oameni din medii de afaceri foarte bănoase: imobiliare, de exemplu, cluburi de noapte, sau producţie de bunuri.

Întrebare: ar putea primi Blăjuţ sprijin, de la o oarecare GreenTek? Probabil da – în fond, unul dintre patroni are afaceri comune cu Răzvan Dragomir; probabil că nu – celălalt patron, Zaharia Schrotter, a fost inamic declarat al lui Nichita de când cu afacerea Palas.

*

Revenind la afacerea NEDO, în care Blăjuţ are acum controlul prin interpuşi, e de remarcat prezenţa a două nume printre foştii acţionari: Ioan Asaftei (fost acţionar) – al cărui fiică e acum copatron al firmei ce editează Ziarul de iaşi, şi Cezar Caluschi – om de bază până de curând la Ziarul de Iaşi.

Concluzia? NEDO, Blăjuţ şi patronii Ziarului de Iaşi sunt, în fond, în aceeaşi barcă – au ori au avut afaceri comune. După cum o încrengătură de afaceri îl pune pe vicele Radu Botez, via OIL PRO, în legătură directă cu şeful de facto al ZdI, Andi Lăzescu.

(va urma)

Stirea Precedenta

Incredibil! Cine este românul care va conduce masoneria lumii din 2020. S-a aflat acum

Stirea Urmatoare

Alina Gorghiu are vești proaste despre șansele moțiunii de cenzură: ‘Mai avem nevoie de 20 de voturi’